Pistornic

Detalii

<p><i>Muzeul Național al Agriculturii prezintă:</i></p><p><strong>Pistornic</strong></p><p>&nbsp; &nbsp; &nbsp;Pistornicul ( „pistolnic”/ „chistornic”/ „pecetar”/ „prescurier”) este un sigiliu din lemn sau din piatră,&nbsp; folosit de creștinii ortodocși din cele mai vechi timpuri, utilizat și în zilele noastre, cu care se imprimă pâinile rituale pentru pomenirea morților, precum și prescurile pentru împărtășanie. Pistornicul mai era numit și „crucea casei”, deoarece era păstrat agățat la icoană.</p><p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Piesa prezentată în acest articol este un <i>pistornic</i>, intrat în patrimoniul M.N.A. în anul 2002, obiect specific zonei Munteniei. Este cioplit din lemn de fag, dintr-o singură bucată și are forma unei cruci. La partea inferioară, se află sigiliul, care se imprimă pe colaci, cu semnul crucii și semnele rituale reprezentate de inițialele „IC XC” și „NI KA”, care se tălmăcesc ca:&nbsp;„<i>Iisus Hristos Biruitorul/ Iisus Hristos învingătorul</i>”. „IC XC” este prescurtarea numelui &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Iisus Hristos ( în limba greacă, „IC” este prescurtarea de la Iisus, „XC” înseamnă Hristos,&nbsp;&nbsp; &nbsp; &nbsp; „NI KA” vine de la verbul grecesc NIKAΩ, care înseamnă „ a birui, a învinge”). Aceste însemne sunt incizate și pe una dintre fețele pistornicului, iar pe cealaltă, anul de când datează, și anume 1878.</p><p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; „<i>Pentru înmormântare, prima dată se face <strong>colacul lui Dumnezeu</strong>, un colac bărbătesc înconjurat de o șuviță. Pe el se pun bucăți rotunde de aluat care se pistornicesc. Se fac <strong>doi arhangheli</strong>, al lui Mihail și al lui Gavriil și prescură. La noi, <strong>coliviile</strong> sunt niște turtițe rotunde, <strong>pituște</strong>, care se crestează și se pistornicesc. Se împart calde, vineri seara, cu vin și cu zahăr, la cei din casă. La parastase se mai fac <strong>nouă colaci ai mortului</strong> și încă unul pentru părintele care este îngropat acolo. Se mai pune încă un vas pentru el. Întâi dai de pomană pentru acela, fie că e femeie, fie că e bărbat. Se spune că dacă nu îi dai lui primul de pomană, îi ia colacii celuilalt.</i></p><p><i>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Când se fac colacii pentru parastase, prima dată în cuptor se bagă prescura cu cele trei pituște pistornicite și peste ele se așază ceilalți colaci. Așa e tradiția la noi.”</i><strong> (Dona Vasilica</strong>, născută pe 4.06.1953, loc. Fierbinții de Jos, jud. Ialomița. Cercetare de teren efectuată în anul 2019 în loc. Fierbinții de Jos, jud. Ialomița de muzeografii Petre-Filip Magdalena și&nbsp;Adrian Stroe)</p><p>&nbsp;&nbsp; Muzeograf Petre-Filip Magdalena</p>


Vezi si alte Produse / Servicii - MUZEUL NAŢIONAL AL AGRICULTURII