<p><i>Muzeul Național al Agriculturii prezintă :</i></p><p><strong>Tractorul HSCS R 30/35</strong></p><p><strong> </strong>Muzeul Național al Agriculturii deține în patrimoniul său o colecție de tractoare, printre care se află și <strong>Tractorul HSCS R 30/35</strong>, achiziționat în anul 1993 din loc. Lunga, jud. Covasna, tractor care în acel moment era funcțional.</p><p> Istoria <strong>HSCS</strong> nu este doar cronica unei fabrici, ci povestea modului în care mecanizarea a transformat definitiv peisajul rural al Europei Centrale și de Est. Prin fuziunea dintre capitalul britanic și expertiza tehnică austro-ungară din domeniul agrar, uzina HSCS, înființată în 1911, s-a impus la începutul secolului trecut drept cel mai important constructor de mașini agricole din această zonă a Europei.</p><p> <i>Hofherr Schrantz, Clayton, Shuttleworth</i> sau <i>HSCS</i> a fost o companie de utilaje agricole, cu sediul central la Viena și Budapesta. Mathias Hofherr a înființat o fabrică de mașini agricole la Viena, în 1869 și o altă fabrică la Budapesta. În 1881, János Schrantz, născut în Ungaria, s-a alăturat companiei ca partener de capital. Ambele companii se extinseseră considerabil, iar Clayton și Shuttleworth deschiseseră încă cinci fabrici de asamblare în Imperiul Austro-Ungar și în noul regat românesc.</p><p> Simbolul mărcii HSCS este tractorul cu „cap incandescent” care spre deosebire de motoarele diesel moderne, utilizau un sistem de aprindere prin preîncălzirea unei piese metalice (capul de ardere) cu o lampă de benzină înainte de pornire. Deși zgomotoase și lente, ele erau legendare pentru simplitatea mecanică și puteau funcționa cu aproape orice combustibil ieftin (țiței, ulei vegetal, păcură).</p><p> Modelul <strong>HSCS R 30/35</strong>, cunoscut și sub numele de „<i>Robus</i>”, reprezintă unul dintre cele mai longevive și robuste succese ale fabricii din Budapesta. Produs între 1933 și 1944<strong> </strong>(cu unele exemplare asamblate chiar și după cel de-al doilea război mondial, până în 1948), acesta a fost ”calul de povară” al multor ferme din România interbelică și din perioada colectivizării timpurii. Este faimos pentru motorul său cu un singur cilindru orizontal de 2 timpi, o capacitate cilindrică de 6801 cm3 (aproximativ 7 l), care dezvolta 30-35 CP, ungere cu pierdere totală a uleiului și un cuplu masiv în detrimentul vitezei.</p><p> Pornirea unui tractor HSCS R 30/35 era un proces care putea dura 10-15 minute urmărind anumiți pași:</p><p>- pasul 1: <i>preîncălzirea</i>, unde se folosea o lampă de benzină cu suflantă pentru a încinge capul cilindrului până ce acesta devenea roșu-incandescent;</p><p>- pasul 2: <i>amorsarea</i>, care presupunea injectarea manuală a unei cantități mici de combustibil;</p><p>- pasul 3: <i>lansarea</i>, manevră unde trebuia să se tragă cu putere de volanta masivă folosind volanul detașabil și introdus în axul volantei;</p><p>- pasul 4: <i>sunetul</i>, odată pornit, motorul tractorului trebuia să emită un sunet sacadat de joasă frecvență care confirma cele 50-60 rotații pe minut la relanti.</p><p> Indiferent de combustibil, putea arde reziduri petroliere ieftine, nu avea baterie, delcou, bujii sau magnetou, iar greutatea sa îi oferea o aderență bună.</p><p> O particularitate a acestor motoare în doi timpi este aceea că, dacă nu era manipulat corect la pornire sau dacă primea un recul, motorul putea să se rotească în sens invers. Tractorul avea aceleași viteze, dar în loc de 3 înainte, avea, practic, 3 viteze pentru mersul înapoi.</p><p> Denumirea ”R 30/35” indică de fapt, cele două praguri de putere. Era capabil să tragă pluguri cu 3 sau 4 trupițe în soluri grele, acolo unde tractoarele mai ușoare patinau inutil. Spre deosebire de tehnologia germană (Lanz Bulldog) sau cea americană (Fordson, Mc Cormick), HSCS R 30/35 a fost adaptat specific pentru condiții de criză, construit cu piese groase turnate, astfel încât uzura prin coroziune dura decenii.</p><p> În perioada interbelică, România, „Grânarul Europei”, a fost una dintre cele mai importante piețe pentru HSCS. Compania deținea depozite și ateliere în marile orașe (București, Timișoara, Arad).</p><p> Micii și marii proprietari de pământ preferau tractoarele HSCS deoarece erau cele mai optime utilaje pe terenurile dificile ale Bărăganului sau Moldovei. Multe dintre aceste utilaje au continuat să lucreze în satele românești chiar și după al doilea război mondial, până au fost înlocuite cu producția autohtonă de la Fabrica Tractorul Brașov.</p><p> Tractorul HSCS R 30/35 nu este doar un utilaj agricol, ci o mărturie materială a transformărilor economice și sociale din Europa Centrală și de Est în prima jumătate a secolului XX. Robust, lent, zgomotos, dar remarcabil de eficient, el a contribuit decisiv la creșterea productivității agricole într-o perioadă marcată de crize, război și reorganizare politică. În România, ele sunt rarități absolute, cele mai multe fiind topite în anii '60-'70, pentru fier vechi.</p><p> Prin prezența sa, acest tractor devine nu doar un obiect tehnic, ci un document istoric tridimensional, expresia concretă a unei epoci în care forța mecanică a început să redefinească lumea rurală.</p><p>Muzeograf Androne Teofil</p>
MUZEUL NAŢIONAL AL AGRICULTURII Slobozia
.jpeg)
