.jpeg)
<p><i>Muzeul Național al Agriculturii prezintă:</i></p><p><strong>Aurelian Pană. Moşia Frăţileşti</strong></p><p>În patrimoniul Muzeului Național al Agriculturii există un fond de documente și lucruri personale ale unui promotor al agriculturii moderne și contemporane, ministrul Aurelian Pană.</p><p>Născut la 20 septembrie 1880, în comuna Marsilieni, judeţul Ialomiţa, într-o familie cu origini în Braşov, Aurelian Pană urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe Sorbona, Paris, fiind licenţiat în 3 materii: botanică, zoologie şi geologie. În 1934, la recomandările Regelui Carol al II-lea, întreprinde o călătorie de documentare în Statele Unite ale Americii, cu scopul de a studia cultura de porumb. Revenind în ţară cu noi cunoştinţe cultivă această plantă cu mult succes în Bărăgan şi Balta Ialomiţei. Va fi delegat de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor pe lângă Direcţia Porturilor în vederea construirii de silozuri. În 1939 va ajunge membru în Consiliul Permanent al Agriculturii şi membru al Institutului de Ştiinţe Sociale al României în secţia agrară şi a cooperaţiei. A fost Preşedinte al Academiei de Agricultură şi Preşedinte al Sindicatului Agricol Ialomiţa. A folosit primele combine din România pe moşia sa de la Frăţileşti.</p><p>A donat o clădire pentru şcoala din comuna Frăţileşti, judeţul Ialomiţa, pe care a echipat-o cu toate cele necesare, inclusiv cu aparatură. A asigurat transportul zilnic al copiilor angajaţilor la şcoală. A publicat: <i>Agricultura în Statele Unite ale Americii, Studiu asupra Câmpiei Române, Studiu de geofizică „Valea Călmăţuiului”.</i> A fost decorat în mai multe rânduri, evidenţiindu-se: Meritul Agricol în grad de comandor (iunie 1932). A fost numit Ministru Subsecretar de Stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor pe tot parcursul anului 1941, iar din august 1942 până în iulie 1943, a îndeplinit funcţia de Ministru al Agriculturii şi Domeniilor. Pentru toate aceste funcţii a refuzat remuneraţia pe care a vărsat-o în caseta ministerială pentru a ajuta funcţionarii ministerului.</p><p>În anul 1946 moşia Frăţileşti devine Ferma Model Frăţileşti.</p><p>Fiind în cabinetul ministerial al regimului Antonescu, în anul 1949, a fost „arestat şi judecat într-un lot de<i> criminali de război,</i> fiind condamnat la ani grei de închisoare, degradare civică şi confiscare a averii. Capul de acuzare a fost <i>introducerea şi încurajarea unei plante necunoscute şi inutile ţării noastre: SOIA. </i>Trece în nefiinţă la data de 4 mai 1951, la închisoarea Gherla. Fără să i se îndeplinească ultima sa dorinţă: să fie incinerat, cenuşa să fie amestecată în pământul Bărăganului şi pe acel loc să se semene grâu<i>, </i>este adus familiei într-un coşciug prea mic pentru trupul său încercat de terorile închisorii comuniste.</p><p>Astăzi, Ferma Model Frăţileşti nu mai există. Puţinele incinte rămase în picioare, fiind într-o degradare avansată, s-au refăcut, dar scopul lor a fost schimbat: Ferma Model a devenit Mănăstirea Frăţileşti.</p><p>Dr. Andreea Panait, muzeograf</p>
MUZEUL NAŢIONAL AL AGRICULTURII Slobozia
 (1) (1).jpg)
 (1) (1) (1).jpg)
 (1) (2) (1).jpg)
 (5) (2) (1).jpg)
.jpeg)
